Analysis of focul iubirii mele

Bratele tale ce candva erau o simfonie
Ma nbratisau in note nalte
pline de armonie..
Placeri prea scurte am trait
baiete, nu ți-e dor?
Ai observat ca pe fundal
Nu mai exista NOI.?
Oare ai gasit ce cautai in alte melodii?
Ori ai in minte acelasi ritm
ce ne a facut straini?
Pribeag te plimbi adesea n sat
Te vad, desi nu iti vorbesc
Caci raul a fost reciproc
Dar oamenii n au înțeles.
Pacate multe ne pandeau, subtil le imbratisai
Iar eu vedeam dar nu ndrazneam
aceasta i vina mea.
De azi te iert, băiatul meu
te iert ca te am iubit
piate ca inca o mai fac
desi neg zi de zi
aceste rânduri tu le las, pe gura tuturor
Sa simta si ei cat de mult tu m ai iubit, in foi

te iert, de azi te iert...

Imi esti strain in orice loc si totusi cu povesti
imi esti indifernt cu totul, dar totusi te iubesc
imi esti trecut, frumosul meu
insa de azi vreau viitor,
sa te iubesc a fost frumos
dar totu i trecător.
cu tine am crescut asa, femeie de razboi
m ai învățat sa pun un glonț
pe țeava rece de pistol
iar in final iti mulțumesc, atat am sa iti spun
tu stii deja cat esti de pret in sufletul meu mut
iti mulțumesc si pentru tine, ca m ai primit la piept, unde am invatat sa fiu un monstru intrun castel
mireasma ta va dăinui, etern in pieptul meu
tu om frumos cu ochii mici, caprui de vânător
Iar zâmbetul de zei sculptat
sa nu l ascunzi nicicand
caci insusi herra tea facut cel mai puternic om
Iar d zeu ti a dat un suflet si inima sa bata
Dar in povestea noastra scumpa
eu nu sunt a ta soața
poate ca sunt blestemul crunt
ce Eva la lăsat
ori poate si amintea de Lilith
ce l a iubit pe necurat
tu iartă-mă ca n am stiut
sa pun pret pe timpul pierdut
tu iartama ca te am lasat
de mii de ori abandonat
tu iartă-mă ca ti am gresit
ca te nvinovateam subtil
tu iartă c am înțeles tarziu
ca nu mai simți nimic
tarie nam sa mai fiu buna
sa mprastii armonie
sunt doar o harpa aruncata
in pod langa chitara
nici plantele ce le iubeam
nu mai dau nici un rod
căci urmele tale au lasat
in casa mea un gol
cat mie de dor de ar sti si ea
masina n care povesteam
masina n care imi zambeai
si care ne incalzea
masina n care am trait povestea de antregul
si tot cea care a facut ultimul drum alb negru.
tot in interiorul ei am aruncat secrete
ce aveam sa le aud ecoul, zburdand pe la ureche
ce tare doare amintirea
unei clipe traite
incat deseori vrei sa uiti
sa le faci nevazute
tu oare cum te simti cand vezi
straina ta iubire
straina care  te cunoaște
dintre mii cel mai bine
ce sunti cand deseori intersectam priviri
oare ai inima mica stransa de amintiri
oare tu ma mai vezi in vechile opriri
in locuri care par doar simple mici cladiri.?
Sirena de sfarsit de drum a început sa cante
mirobolanta simfonie si a cam pierdut din note
De or fi semne de parfum, ce mi facea pielea sa vibreze
tu sa nu uiti băiatul meu ca ne am iubot regeste
imperiul ce l am creat de atata mar de zile
into secunda l am pierdut, of draga inamice
Caci si mai marii scritori candva ne tot spuneau
Nu iubi omul ce cand pleci scuipa in urma ta
Si nici nu i da la glas volum, ca te va asurzi
nu i da nici paine sa l hranesti ca te va injosi.
Peste cadavrul mintii mele adesea am calcat
doar sa te vad si sa te am dragutul meu baiat
cu rotile prin vene amar am trecut fara mila
si ca ofranda mi am jertfit, inima mi inocenta
si uite-așa am pus pe foaie randuri de mare speta
desi povestea nu i de basm, e scrisa n suferinta
realitatea omule, asta sa o infrunti
acesata este a mea comoară,tu trebuie doar sa asculti
si nu uita prietene prin cate am trecut
aceasta e iubirea si as lua-o de la început.
Ramas bun baiatului meu ii spun pentru sfarsit
ii multumesc ca ma  iubit mai mult de infinit
sfârșitul e un inceput creat tot din nimic
sper sa te mai citesc de pot si sa mai plang zambind.